Dr. Claudiu Stoicescu
Obezitatea a devenit, în ultimele decenii, una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică la nivel mondial. Cu o prevalență aflată în creștere constantă, afectând toate categoriile de vârstă, excesul ponderal nu mai este doar o problemă estetică sau metabolică, ci o boală cronică, cu implicații multisistemice profunde.
Din punctul de vedere al cardiologului, obezitatea este un factor de risc cardiovascular - unii îl încadrează chiar ca fiind major, cu impact semnificativ asupra prognosticului pacientului. Deși consecințele sale metabolice – cum ar fi diabetul zaharat sau dislipidemia – sunt bine cunoscute, tot mai multe date arată că obezitatea în sine afectează inima și vasele de sânge, independent de alte comorbidități.
Cardiologii, tradițional concentrați pe tratamentul complicațiilor cardiovasculare, sunt tot mai des puși în fața necesității de a recunoaște, evalua și contribui activ la tratamentul obezității. Nu este suficient să gestionăm doar hipertensiunea sau insuficiența cardiacă – trebuie să înțelegem și să abordăm etiologia comună care le alimentează: obezitatea.
Impactul obezității asupra sistemului cardiovascular
Excesul de țesut adipos induce o serie de modificări fiziopatologice care afectează direct sistemul cardiovascular. La nivel sistemic, obezitatea se asociază cu o stare de inflamație cronică de grad scăzut, activare neurohormonală și disfuncție endotelială – toate acestea favorizând dezvoltarea și progresia bolilor cardiovasculare. Din punct de vedere clinic, obezitatea contribuie la apariția și agravarea mai multor patologii cardiace:
- Hipertensiunea arterială apare frecvent în contextul obezității, prin retenție de sodiu, creșterea debitului cardiac și activarea neurohormonală.
- Obezitatea, în special cea centrală, este principalul factor de risc pentru sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS). Prevalența SAOS la pacienții obezi ajunge până la 70–80%, iar în rândul celor cu insuficiență cardiacă sau hipertensiune arterială rezistentă, este semnificativ mai mare decât în populația generală.
- Boala coronariană este accelerată de inflamația sistemică și de profilul lipidic aterogen, deseori asociat cu obezitatea abdominală.
- Insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF) este strâns legată de obezitate, în special la femeile de vârstă medie, și se manifestă prin intoleranță la efort și congestie în absența disfuncției sistolice.
- Fibrilația atrială are o prevalență crescută în rândul pacienților care trăiesc cu obezitate, în parte datorită modificărilor structurale atriale și inflamației.
- Cardiomiopatia legată de obezitate, un diagnostic relativ nou, reflectă remodelarea miocardică specifică excesului ponderal sever.
Important de reținut este că riscul cardiovascular crește progresiv, odată cu indicele de masă corporală (IMC) și, mai ales, cu creșterea circumferinței abdominale – un marker mai fidel al obezității viscerale și al riscului metabolic asociat.
Astfel, obezitatea nu este doar un „însoțitor” al bolii cardiovasculare – ci adesea unul dintre factorii cauzali principali care trebuie recunoscuți și tratați ca atare.
Va urma în numărul viitor: Evaluarea pacientului cu obezitate în cabinetul de cardiologie
