Dr. Oana Gheorghe
Zincul este un microelement esențial pentru organismul uman. Este implicat în multiple procese precum creșterea, răspunsul imun, repararea țesuturilor, vindecarea rănilor și sinteza hormonilor sexuali. Importanța zincului în funcționarea optimă a sistemului imunitar este cunoscută de câteva decenii. Deficitul de zinc afectează atât celulele implicate în răspunsul imun înnăscut, cât și adaptativ.
Zincul este întâlnit în toate țesuturile și lichidele organismului uman, mai ales în oase, mușchi, pancreas, ficat și tegument. Cea mai mare cantitate de zinc se află în hipocamp și în cortexul cerebral, unde este implicat în neurotransmitere. Aproximativ 250 de enzime din corp conțin zinc.
Din punct de vedere cantitativ, este al doilea microelement din organism, după fier. Aportul alimentar regulat este foarte important deoarece zincul nu se produce în organismul uman și nu se stochează în depozite. Doza zilnică recomandată variază de la 2 mg/zi pentru sugari la 9-11 mg/zi în cazul adolescenților. Copiii, având un ritm rapid de creștere, au nevoie crescută de zinc întrucât acesta este necesar pentru diviziunea, diferențierea și creșterea celulară.
Zincul se găsește în cantitate mare în carnea roșie, produse marine (pește, stridii, crustacee), ouă, lactate și cereale fortificate. Homeostazia acestuia (proprietatea de a-și menține diferitele constante fiziologice) în corpul uman este reglată prin absorbția de la nivelul duodenului și jejunului. Absorbția zincului nu depinde doar de aportul alimentar adecvat, ci și de biodisponibilitatea lui din alimentele ingerate. În cele de origine vegetală există anumite substanțe care formează un complex insolubil cu zincul, ceea ce face ca acesta să nu fie disponibil pentru absorbție. Fasolea, nucile și cerealele integrale conțin zinc, dar acesta nu se absoarbe atât de bine comparativ cu cel din produsele de origine animală.
Aportul zilnic insuficient este principala cauză a deficitului de zinc.
Faptul că alimentele bogate în zinc sunt, în general, scumpe, a dus la apariția deficitului acestuia la aproximativ 30% din copii la nivel mondial (mai ales în țările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare). De asemenea, persoanele vegetariene sau vegane sunt la risc de a dezvolta deficit de zinc.
Rolul zincului în imunitatea înnăscută
Un element important de apărare împotriva infecțiilor este integritatea barierelor epiteliale, mai ales a celor de la nivelul aparatului respirator și digestiv care sunt expuse constant la diferiți agenți patogeni. Deficitul de zinc este asociat cu reducerea integrității epiteliale.
Rolul zincului în imunitatea adaptativă
Deficitul de zinc influențează activitatea, funcția și dezvoltarea limfocitelor (Leucocit cu un rol important în imunitatea organismului), afectând direct formarea lor și secreția de cytokine (proteine cu rol important în a media și regla imunitatea).
S-a observat că deficitul de zinc scade răspunsul imun post-vaccinare, reducând producția de anticorpi, însă suplimentarea cu zinc înainte de vaccinare a avut efecte benefice asupra formării anticorpilor.
Rolul zincului în bolile infecțioase
În contextul infecțiilor, lipsa zincului determină alterări ale răspunsului imun, atât la nivel central, cât și periferic, crescând vulnerabilitatea organismului la agenți patogeni, precum virusuri, bacterii, fungi și protozoare.
Din anul 2004, zincul a fost introdus în recomandările OMS și UNICEF pentru tratamentul enterocolitei acute. Acesta s-a dovedit a fi eficient în țările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare, în care prevalența deficitului de zinc este mai mare.
Administrarea de suplimente alimentare cu zinc
Acestea ajută la regenerarea epiteliului intestinal, îmbunătățește absorbția apei și a electroliților, crește nivelul enzimelor și ajută la eliminarea agenților patogeni prin modularea răspunsului imun.
Recent, OMS a emis recomandări noi privind administrarea de zinc ca tratament adjuvant în diareea apoasă și diareea persistentă la copii. Astfel, s-a extins utilizarea acestui tratament și la copiii mai mari de 10 ani. De asemenea, doza de zinc a fost redusă la 5 mg/zi pentru a diminua incidența vărsăturilor ca efect advers. Durata tratamentului rămâne între 10 și 14 zile, conform recomandărilor anterioare, iar forma preferată de zinc este cea sub formă de gluconat.
Suplimentele de zinc s-au dovedit utile în prevenirea pneumoniei la copiii din țările în curs de dezvoltare. La copiii cu vârste între 2 luni și 5 ani din zone cu resurse limitate, precum India, Peru, Africa de Sud și Bangladesh, administrarea suplimentelor de zinc a redus incidența pneumoniei cu aproximativ 20%.
