Redactia Saptamana Medicala
Eficiența traseului pacientului cu cancer bronhopulmonar, depinde de accesul rapid la investigații, de colaborarea în cadrul echipei multidisciplinare și de implicarea activă a pacientului în procesul decizional. Un traseu bine structurat și implementat, facilitează inițierea la timp a tratamentului și contribuie la optimizarea rezultatelor terapeutice și a calității vieții.
Revista Politici de Sănătate a organizat a V-a ediție a Webinarului dedicat Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului bronhopulmonar, în cadrul căruia s-au dezbătut subiecte referitoare la traseul pacientului, modalitățile de diagnostic și tratament în cancerul bronhopulmonar, drepturile și obligațiile asiguraților și neasiguraților din sistemul românesc de sănătate, alternativele terapeutice, cu evidențierea rolului specialiștilor care fac parte din echipa multidisciplinară.
Panelul speakerilor participanți a fost alcătuit din:
- Dr. Elisabeth Brumă, Director Direcția Reglementări și Norme de Contractare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate: Prevenția, diagnosticul și tratamentul pacientului cu cancer pulmonar - servicii decontate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
- Dr. Oana Mocanu, Director Direcția Farmaceutică, Dispozitive şi Clawback, Casa Națională de Asigurări de Sănătate
- Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan, Președinte Societatea Română de Pneumologie
- Dr. Daniela Zob, Manager Institutul Oncologic București „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”
- Dr. Teodor Blidaru, Medic specialist Radiologie și Imagistică Medicală
„În ultimii ani, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și-a orientat politicile către prevenirea și diagnosticul precoce al bolilor cronice cu impact major asupra sănătății populației. Un pas decisiv în această direcție a fost implementarea în anul 2024, a Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului, care a consolidat cadrul legislativ și mecanismele de finanțare destinate pacienților oncologici. Legea nr. 293/2022 a creat premisele reorganizării serviciilor medicale, astfel încât prevenția, diagnosticul, tratamentul și îngrijirile paliative să fie integrate într-un traseu medical coerent și accesibil tuturor pacienților.
Una dintre cele mai importante schimbări este extinderea accesului la servicii medicale pentru persoanele neasigurate. Acestea beneficiază de consultații, investigații și servicii necesare stabilirii diagnosticului oncologic, iar după confirmarea diagnosticului dobândesc calitatea de asigurat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006”, a mentionat Dr. Elisabeth Brumă, Director Direcția Reglementări și Norme de Contractare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
„În cadrul Programului Național de Oncologie, finanțat din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, sunt asigurate servicii esențiale pentru diagnosticul și tratamentul pacienților cu afecțiuni oncologice, inclusiv radioterapie, testare genetică, investigații PET-CT și tratamente oncologice specifice. În ceea ce privește subprogramul de radioterapie, pacienții cu cancer bronhopulmonar beneficiază de acces la tehnici moderne de tratament, precum radioterapia tridimensională conformațională (3D-CRT), radioterapia cu intensitate modulată (IMRT) și radioterapia ghidată imagistic, în funcție de indicația terapeutică și de dotările centrelor specializate.
Un rol esențial îl are și subprogramul de testare genetică, care permite identificarea modificărilor moleculare necesare pentru alegerea terapiei personalizate. În cazul cancerului pulmonar fără celule mici (NSCLC), sunt disponibile cinci pachete de testare genetică ce acoperă principalele biomarkere predictive pentru terapiile țintite aflate în prezent în rambursare”, a precizat Dr. Oana Mocanu, Director Direcția Farmaceutică, Dispozitive şi Clawback, Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
„Cancerul bronhopulmonar continuă să reprezinte una dintre principalele cauze de mortalitate prin cancer, iar succesul tratamentului depinde în mod decisiv de momentul în care boala este diagnosticată. Deși în ultimii ani au fost înregistrate progrese importante în ceea ce privește accesul la investigații și terapii moderne, România se confruntă încă cu provocări majore în domeniul prevenției, al depistării precoce și al organizării serviciilor medicale. Bronhoscopia și tomografia computerizată reprezintă investigațiile fundamentale în diagnosticul cancerului bronhopulmonar. În anumite situații, investigațiile imagistice avansate, precum PET-CT, pot avea un rol esențial, în special la pacienții cu multiple comorbidități, pentru care procedurile invazive sunt dificil de realizat. Decizia terapeutică trebuie să fie multidisciplinară. Între 70% și 80% dintre cazurile de cancer bronhopulmonar sunt atribuite consumului de tutun, iar aproximativ 20% sunt asociate poluării și altor factori de mediu. O strategie modernă de combatere a acestei boli trebuie să mențină echilibrul între accesul la cele mai noi terapii și consolidarea măsurilor de prevenție, deoarece numai această abordare poate conduce, pe termen lung, la reducerea mortalității și la îmbunătățirea sănătății populației”, a conchis Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan, Președintele Societății Române de Pneumologie.
„Putem vorbi astăzi despre o personalizare reală a tratamentului în cancerul bronhopulmonar și despre posibilitatea aplicării unui algoritm terapeutic în concordanță cu recomandările ghidurilor internaționale. Cancerul bronhopulmonar continuă să fie principala cauză de deces prin cancer în România, aproximativ 80% dintre pacienții cu cancer bronhopulmonar sunt diagnosticați în stadiile III și IV, ceea ce limitează posibilitățile terapeutice cu intenție curativă.
Anual sunt diagnosticate aproximativ 11.000 de cazuri noi, reprezentând aproape 13% din totalul cazurilor de cancer.
România dispune în prezent de acces la majoritatea terapiilor recomandate de ghidurile internaționale și de centre capabile să ofere un parcurs complet de diagnostic și tratament.
Provocarea următorilor ani este extinderea accesului la aceste servicii în toate regiunile țării, dezvoltarea rețelei de testare moleculară și consolidarea colaborării multidisciplinare, astfel încât fiecare pacient cu cancer bronhopulmonar să beneficieze de un tratament personalizat, inițiat la momentul optim și în conformitate cu cele mai noi dovezi științifice”, a declarat Dr. Daniela Zob, Manager Institutul Oncologic București „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”.
„În multe situații, atunci când o formațiune tumorală devine vizibilă pe radiografie, aceasta este deja suficient de mare pentru ca boala să se afle într-un stadiu avansat. În schimb, examinarea Low-Dose CT permite identificarea unor noduli pulmonari de dimensiuni foarte mici, care nu pot fi evidențiați prin radiografie convențională. Acest aspect este esențial, deoarece prognosticul pacientului depinde în mod direct de stadiul în care este diagnosticată boala. Diferența de supraviețuire între un cancer pulmonar depistat în stadiul I și unul diagnosticat în stadiul IV este de aproximativ treisprezece ori. În stadiile incipiente, ratele de supraviețuire la cinci ani sunt semnificativ mai mari decât în formele avansate, ceea ce justifică pe deplin investiția în programele de screening.
Pentru ca un program de screening să fie implementat la nivel național, nu este suficient să existe o investigație performantă. Este nevoie de dovezi științifice solide care să demonstreze că beneficiile depășesc riscurile și că programul poate reduce mortalitatea prin cancer pulmonar. Screeningul nu trebuie privit ca o investigație izolată, ci ca parte a unui program complex, care include identificarea populației eligibile, efectuarea investigației, interpretarea standardizată a imaginilor, monitorizarea rezultatelor și accesul rapid la diagnostic și tratament.
Implementarea screeningului prin Low-Dose CT trebuie privită ca o investiție în sănătatea publică. Diagnosticarea cancerului pulmonar în stadii incipiente crește semnificativ șansele de tratament curativ, reduce costurile asociate tratării bolii avansate și, cel mai important, poate salva un număr considerabil de vieți”, a relevat Dr. Teodor Blidaru, Medic specialist Radiologie și Imagistică Medicală.
Cancerul bronhopulmonar reprezintă una dintre cele mai grave afecțiuni oncologice însă depistarea precoce, renunțarea la fumat, reducerea expunerii la factorii de risc și accesul la tratamente moderne pot contribui semnificativ la îmbunătățirea prognosticului. De asemenea, informarea și educația permanentă pentru sănătate joacă un rol esențial în prevenirea bolii și în conștientizarea importanței controalelor medicale regulate. Printr-o abordare multidisciplinară și prin susținerea cercetării medicale, există perspective tot mai bune pentru diagnosticarea și tratamentul acestei afecțiuni.
