Prof. Univ. Dr. Elena Rezus
Bolile autoimune sunt boli care se caracterizează printr-un răspuns imun aberant care duce la deteriorarea și disfuncția unor organe și țesuturi specifice, uneori cu implicare multiplă. Bolile autoimune includ peste 80 de boli cronice, care afectează aproximativ 8% din populație, dintre care aproximativ 78% sunt femei. Bolile reumatismale autoimune reprezintă a patra cauză de dizabilitate la femei. Raportul femei/bărbați variază între 2:1 și 9:1. Principalii factori care induc o predispoziție crescută la femei sunt particularitățile hormonale, diferențele genetice, agenții infecțioși, stilul de viață. Estrogenii și prolactina au rol proinflamator și explică parțial diferența raportului pe sexe. Androgenii au rol antiinflamator protectiv.
Una dintre cele mai importante boli autoimune în reumatologie este lupusul eritematos sistemic (LES) considerat boala cu afectare multisistemică, „boala celor o mie de fețe”, a cărei patogenie a fost intens studiată, datorită manifestărilor clinice și a complexității mecanismelor în apariția leziunilor de organ. S-a demonstrat existența unei relații dintre anumiți autoanticorpi și aspectele clinice în LES.
Pacientul cu boli reumatismale imuno-inflamatorii cronice are acces la terapiile specifice afecțiunii reumatismale de care suferă. În acest sens, un rol important îl au Recomandările de tratament internaționale (în cazul nostru Recomandările EULAR) ce ne-au ajutat să actualizăm recent protocoalele terapeutice, astfel încât prin respectarea criteriilor din protocol pacienții să poată beneficia cât mai precoce posibil de inițierea unei terapii biologice sau sintetice țintite. În funcție de caz se va alege medicamentul cel mai potrivit pacientului, alegerea fiind luată în comun acord, în interiorul relației de comunicare medic-pacient.
