Redactia Saptamana Medicala
În cadrul cheltuielilor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate - FNUASS, serviciile spitalicești au cea mai mare pondere, în anul 2024 fiindu-le alocate 46% din totalul plăților. Tarifele pe servicii sunt subdimensionate, iar metodele pentru acoperirea diferenței dintre costuri și tarif conduc la ineficiență și inechități.
Sunt doar câteva dintre concluziile studiului „Analiza performanței economice și operaționale în sistemul de sănătate”, realizat de către o echipă de experți și cadre didactice din cadrul Academiei de Studii Economice din București cu sprijinul Rețelei de Sănătate REGINA MARIA, care are ca obiectiv identificarea deficiențelor actualului cadru de finanțare și propunerea de măsuri concrete pentru remedierea lor, inclusiv în ceea ce privește impactul bugetar al acestora.
„Studiul ne demonstrează, încă o dată, că fără o reformă reală a finanțării, spitalele publice riscă să rămână decuplate de la nevoile pacienților, tendințele epidemiologice și obiectivele naționale din domeniul sănătății. Propunerea din cadrul raportului – de a avea un mecanism de plată bazat exclusiv pe serviciile efectiv furnizate - , încurajează unitățile sanitare să-și adapteze oferta la cererea locală, să-și optimizeze costurile și să caute câștiguri de eficiență prin reorganizare”, a declarat Conf. Univ. Dr. Sorin Anagnoste, Prodecan, Facultatea de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine, Academia de Studii Economice din București.
„Suntem parte activă din sistemul național de sănătate și parteneri ai autorităților, iar din această perspectivă, încurajăm dialogul deschis bazat pe cifre și analize pertinente. Studiile desfășurate de Academia de Studii Economice din București reprezintă puncte de plecare esențiale pentru o conversație transparentă, onestă, care să conducă la cele mai bune soluții pentru un sistem medical solid, sănătos și care răspunde cu adevărat nevoilor pacientului din România”, a afirmat Fady CHREIH, CEO Rețeaua de sănătate REGINA MARIA.
Există diferențe semnificative între tratamentul aplicat pentru spitalele publice și cele private, între spitalele de dimensiuni mari și cele mici, precum și între zonele geografice ale țării în ceea ce privește modul de contractare, finanțare, volumul de activitate sau eficiență. Astfel, în 2024:
- 46% din bugetul FNUASS (69 mld. lei) a fost alocat spitalelor, dintre care 94% au mers către spitalele publice. Transferurile pentru majorările salariale (15,5 mld. lei) aproape egalează plățile pentru servicii (16 mld. lei), ceea ce indică o decuplare între finanțare și activitatea medicală efectivă.
- Sistemul este puternic centrat pe spitalizare continuă, în detrimentul îngrijirii ambulatorii, a spitalizării de zi și a îngrijirii de lungă durată.
- Finanțare rigidă: formula de alocare a bugetelor plafonează artificial gradul de ocupare și penalizează spitalele performante, stimulând totodată o supracontractare: spitalele mențin paturi neutilizate pentru a nu pierde finanțarea.
- În 2023, CNAS a contractat 116.947 paturi pentru spitalizare continuă, dar fără o analiză a utilizării reale sau a performanței. Spitalele private au acces limitat la spitalizare continuă (doar 5,1% din paturi).
- Numărul de cazuri de spitalizări continue 2024: reducerea numărului total de cazuri cu 7,4% față de 2019, din care scădere cu 9,3% în spitale publice și majorare cu 34,9% a numărului de cazuri din spitalele private.
- În 2024, 50% dintre pacienții internați în București proveneau din alte județe, ceea ce indică o presiune majoră asupra centrelor universitare.
Conform studiului, spitalele publice sunt de peste 2 ori mai bine remunerate din FNUASS decât cele private pentru aceleași servicii prestate. Mecanismele actuale de finanțare a serviciilor spitalicești au două deficiențe majore: pe de o parte, tarifele pe servicii sunt subdimensionate și nu acoperă costurile furnizorilor, iar pe de altă parte, metodele pentru acoperirea diferenței dintre costuri și tarif conduc la ineficiență, diminuarea motivației spitalelor publice de a-și optimiza funcționarea, inechitate între furnizori și față de asigurați și periclitarea sustenabilității bugetare a FNUASS.
Studiul de caz publicat în cadrul raportului, care analizează comparativ tratamentul chirurgical al herniei inghinale în România între spitalele private și cele publice, arată, de exemplu, că în spitalele private, abordul laparoscopic este utilizat într-o proporție mult mai mare, reprezentând 54,7% din totalul intervențiilor pentru hernii inghinale, comparativ cu doar 14,6% în spitalele publice.
Studiul de caz evidențiază că, în spitalele private, pacienții sunt operați aproape imediat după internare, iar durata postoperatorie este semnificativ mai scurtă, ceea ce reduce considerabil timpul total petrecut în spital. În schimb, în sistemul public, pacienții sunt operați, în medie, la 1,30 zile după internare, ceea ce prelungește spitalizarea. De asemenea, perioada de recuperare postoperatorie este mult mai lungă în spitalele publice (3,51 zile, comparativ cu 1,62 zile în privat), tendința indicând faptul că spitalele publice mențin pacienții internați pentru o perioadă mai lungă, fie din motive administrative, fie dintr-o abordare mai conservatoare privind externarea.
Studiul a continuat seria de cercetări inițiate de ASE la cererea Rețelei de Sănătate Regina Maria, în linia studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, consolidând angajamentul pentru un sistem de sănătate mai transparent, eficient și orientat către nevoile reale ale pacienților.
Studiul integral poate fi accesat aici: https://www.applied-research.ase.ro/analiza-performantei-economice-si-operationale-in-sistemul-de-sanatate-3/
Academia de Studii Economice din București (ASE) este o universitate de cercetare avansată și educație, care își consolidează permanent prestigiul academic prin prezența constantă în principalele clasamente internaționale. ASE ocupă locul I la nivel național și poziția 301-400 la nivel global în prestigiosul Top Shanghai, domeniul Economie.
Rețeaua privată de sănătate REGINA MARIA este un reper al excelenței medicale în România. Prin cele 22 acreditări internaționale obținute până în prezent, REGINA MARIA se impune ca lider în calitatea serviciilor medicale și confirmă angajamentul său permanent față de siguranța actului medical. Cu acoperire națională, REGINA MARIA are grijă de sănătatea a peste 7,4 milioane de pacienți din toate cele 42 de județe, construind o rețea dedicată oamenilor și comunităților.
În cei 30 de ani de activitate, REGINA MARIA a devenit singurul furnizor privat cu cinci spitale acreditate internațional și primul care a introdus abonamentul medical în România. De asemenea, a fost pionier în dotarea integrală a spitalelor cu sistemele robotice daVinci Xi și X, impunând un nou standard pentru întreaga piață privată din România.
Astăzi, infrastructura rețelei este una dintre cele mai complexe din țară, construită în jurul principiului One Health – sănătatea integrată într-un ecosistem medical complet, care include, în prezent, peste 60 de policlinici, 6 spitale, 4 maternități, o bancă de celule stem și 3 centre FIV, 18 clinici dentare, 30 de centre de imagistică, 36 de laboratoare medicale, peste 180 de puncte de recoltare și peste 350 de clinici partenere la nivel național.
REGINA MARIA este totodată lider în digitalizarea
sănătății din România, investind constant în tehnologie și inteligență
artificială:
- Pacienții au acces la dosarul medical prin aplicația mobilă, cea mai
descărcată și utilizată aplicație de acest tip, cu peste 1,7 milioane de
conturi active;
- Notele Medicilor, un sistem online unic de feedbackuri, dezvoltat pe
parcursul unui deceniu și care însumează peste 960.000 de recenzii, cu o notă
medie de 9,63 – o garanție privind experiența pacientului și calitatea
serviciilor oferite de medici competenți și apreciați la nivelul întregii
rețele;
- Acuratețea rezultatelor de laborator și imagistică se datorează și utilizării
AI și investiției permanente în tehnologii de top, pacienții având acces la
o întreagă rețea de laboratoare inteligente, toate parte din REGINA MARIA;
- Clinica Virtuală – care le facilitează pacienților
accesul rapid și facil la medici extrem de bine pregătiți, indiferent de orașul
în care se află; în cadrul clinicii, de la deschidere și până în prezent, s-au
derulat peste 1,5 milioane consultații.
Investiția continuă în educația și pregătirea profesională a personalului medical și non-medical reflectă obiectivul rețelei de a fi o „organizație care învață în permanență”, asigurându-le celor peste 11.000 de angajați și colaboratori acces la cel mai riguros program de pregătire și educație continuă, care include: o gamă largă de cursuri, platforme sau evenimente de învățare oferite prin Clubul Regal al Medicilor, Surgical Training Institute, Academia Europeană pentru Asistenți Medicali, precum și prin platforma și sistemele interne de învățare.
Totodată, REGINA MARIA sprijină accesul la îngrijire medicală pentru comunități vulnerabile, prin caravane mobile organizate în parteneriat cu ONG-uri precum Asociația Casa Bună, Teach for Romania și United Way, oferind anual consultații, ecografii și analize gratuite în zonele defavorizate.
